Gândire, afectivitate și voință

Gândire, afectivitate și voință sau cogniției, emoții și impulsuri de voință

Dacă ne raportăm la viața interioară a omului, putem spune că avem trei domenii distincte care o descriu. Există un domeniu al cogniției, al activităților mentale, al gândurilor, unul al afectivității sau sentimentelor și unul al impulsurilor de voință. Între aceste trei domenii se desfășoară toate procesele psihice, unde intervin forțele de cogniție/gândire, forțele afectivității/simțirii și forțele de voință ale omului, numite uneori mecanisme sau funcții psihice.

Lumea gândurilor este formată din reprezentările și noțiunile noastre, pe care forțele cognitive le conectează între ele în gânduri complexe și concepții care devin modul nostru de a ne raporta la lume. Astfel, un om care a trecut printr-un război și crede că toți oamenii pot trăda pe cineva dacă sunt forțați, poate percepe lumea prin acest filtru cognitiv, care va interpreta multe situații nepolarizate drept acte de trădare sau răutate. În lumea gândurilor fiecărui om trăiesc mentalități, concepții, sisteme de interpretare a realității care, dacă nu sunt adaptate realității exterioare, duc la psihoze și exagerări.

Lumea afectelor este formată din senzațiile corporale de plăcere/neplăcere, emoțiile de anxietate, liniștire, bucurie sau nervozitate, ori sentimente mai complexe, cu o perioadă de viață mai lungă, precum iubirea, prietenia, încrederea ș.a. Forțele afectivității ne permit să percepem în mod sensibil lumea din jur prin forțe ale simpatiei sau empatiei. Când lumea interioară este acaparată de emoții puternice brute, precum anxietatea sau furia, empatia sau deschiderea pentru înțelegerea problemelor altor persoane sunt scăzute. De cele mai multe ori, forțele de gândire agită lumea emoțiilor, gândurile stârnind frica sau bucuria într-o fracțiune de secundă. Tot ele sunt și cele care pot calma afectele tot într-o fracțiune de secundă. Când ne speriem că am pierdut portmoneul, gândul ne agită și ne sperie imediat; când ne amintim că este în ghiozdan, ne liniștim și ne bucurăm imediat. Puterea gândurilor asupra emoțiilor este cunoscută de mii de ani, fiind uneori exploatată pozitiv în tehnicile de gândire pozitivă și cultivare a optimismului.

Lumea voinței este populată de impulsurile și pornirile noastre mai puțin conștiente, care guvernează deseori funcțiile mișcărilor corporale. Aici stă o resursă importantă de energie psihică, pe care o simțim când anumite impulsuri ne mobilizează puternic, încât simțim resurse noi de forță și determinare. Din domeniul voinței apar entuziasmul, perseverența și energia care înving deseori oboseala, comoditatea sau chiar boala.

Lumea interioară a oamenilor este structurată diferit în funcție de stadiul în care sunt dezvoltate cele trei tipuri de forțe psihice, astfel că există oameni a căror gândire este mai dezvoltată în detrimentul altor funcții sufletești, oameni a căror afectivitate este devzoltată în exces față de celelalte două și oameni a căror voință este dezvoltată mai mult decât gândirea și simțirea. Fiecare individ are o structură personală în care anmite forțe îi sunt mai accesibile decât altele. Dezvoltarea personală prespune echilibrarea acestora prin temperarea unei hiper- activități la un domeniu și activarea unei hipo-activități în altul, pentru a atinge o coerență între forțele sufletești. Dezechilibrul apare atunci când, la nivel individual, gândim un lucru, dar facem altul, ori face un lucru, dar simțim diferit. Cel mai frecvent conflict de acest fel este între gândirea și simțirea neechilibrate.


Articol de Prof. Dr. Sebastian Stănculescu


Toate materialele sunt proprietatea noastră exclusivă, fiind protejate de legile dreptului de autor, confidențialitate și protecția datelor Legea nr. 8/1996 (republicată); Directiva CE 24/2006 și Legea nr. 363/2018.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *