Dacă te bate gândul să mergi în defileul Oltului, îți recomand zona Cozia, unde poți vizita o serie de obiective interesante.
Punctul central de interes turistic (fiind la drumul mare, pentru tot leneșul) este Mânăstirea Cozia. Dacă ai și interese mai clasiciste, Băile Călimănești cu ape termale erau celebre și pe vremea Tovarășului, însă cazarea și centrele sunt destul de învechite.
Dacă decizi să te învârți în jurul Coziei, sunt 5 locuri de văzut, cu importanță mare pentru viața spirituală a nordului Olteniei și Țării Românești medievale.
- Dacă vii din Vâlcea pe drumul de tiruri, vei putea vizita vechiul Schit Fedeleșoiu, actualmente biserică de sat, cu ruine din secolul XVI. Aici a fost înmormântat Antim Ivireanul, un personaj clerical important pentru ortodoxia românească. Biserica în sine nu este impresionantă, însă îți oferă o perspectivă interesantă asupra malului mai puțin umblat al Oltului, unde se află și văi izolate de munte, cu trovanți (chiar dacă Muzeul – oficial – al Trovanților se află la Costești.
- Pe aceeași parte a Oltului cu Fedeleșoiu, după o foarte scurtă porțiune de drum forestier, se află Schitul Turnu, o veche sihăstrie a Coziei, unde găsești miere și faguri. Până nu demult, Mitopoliile au pus monopol pe comerțul eclesiastic în ultima vreme, puteai cumpăra și lumânări naturale din ceară, făcute de călugări.
Mai sus, spre Muntele Cozia, la o distanță de vreo 90 de minute de urcat printr-o pădure frumoasă, se află adevărata sihăstrie a Coziei, vechi centru religios-spiritual din secolele XV-XVI. De aici spun legendele că s-ar fi tras și duhovnicul/îndrumătorul lui Mircea cel Bătrân. Vechea sihăstrie poartă numele de Stânișoara. Aici se află câteva grote străvechi de retragere în pustie, unde vechi anahoreți au viețuit nederanjați de cele lumești, care treceau cu ușurință pe drumul Coziei, ce lega Țara Românească de Transilvania și în secolul XIV.- Trecând barajul lacului de acumulare, foarte aproape de Cozia, imediat lângă pod se află un deal micuț, aparent izolat de relieful din jur, datorită Oltului: Muntele Basarab. Aici viețuiește o veche comunitate de călugări (sunt grote de rugăciune și aici, dar neaccesibile circuitului turistic), fiind păstrată încă și biserica micuță cu numele „Cozia Veche”, strămutată la construirea barajului de acumulare, pentru a nu fi inundată.
- Cozia însăși e cunoscută de toată lumea, așa că recomand vizitarea Schitului Ostrov, o minunată oază de natură și tihnă pe o insulă a Oltului, cu acces din Călimănești. Aici se află și o icoană făcătoare de minuni, în biserica veche, din vremea lui Matei Basarab.
Nu în ultimul rând, dar drept curiozitate, localnicii din Călimănești povestesc o legendă conform căreia din Mânăstirea Cozia se putea trece prin-un pasaj subteran pe sub Olt. Curioase sunt două elemente din complexul Cozia de astăzi: fântâna cu cele patru capete de regi/conducători (unii necreștini) și rozetele cioplite în piatră care înconjoară absidele naosului bisericii centrale cu un simbol care astăzi este cunoscut în esoterismul new-age drept „floarea vieții”.
Dacă vrei să mănânci și altceva decât mititei sau fripturi din porc la grătar, își va fi mai greu chiar în Căciulata/Călimănești dar, dacă insiști, ai șanse și la ceva mai delicat la unele restaurante ale pensiunilor din jur.
Dacă ai mers în zonă și ai întrebări sau dorești să ne împărtășești câteva impresii, te invit să adaugi un comentariu postării.
Drum bun, zic!