Ne cerem scuze! Temporar nu sunt disponibile imaginile!
Desigur, imaginile vor spune mai mult decât cuvintele. Trovanţii din imaginile de mai jos sunt de la Muzeul Trovanţilor din Costeşti, judeţul Vâlcea. Localnicii le numesc „pietre care cresc”, căci ele au structuri vii şi par a-şi modifica dimensiunile în curs de câţiva ani. În a patra imagine se poate observa că trovanţii au un fel de învelişuri concentrice, asemănătoare învelişurilor unei celule. Asemenea cristalelor care se desprind din influenţa strictă a regnului mineral şi devoltă capacitatea de creştere, specifică regnului vegetal, trovanţii sunt fiinţe care se află la răspântie între regnuri, oferind cercetătorului posibilităţi interesante de studiu privind acţiunea forţelor de viaţă şi desigur a fiinţelor elementale. Într-o conferinţă din 1908, Rudolf Steiner atrăgea atenţia că omului îi este mult mai uşor să observe imaginativ şi inspirativ fiinţele elementale acolo unde se întâlnesc regnurile diferite, ca în situaţia trovanţilor. Dincolo de această cercetare, care poate să nu fie încă accesibilă oricui, pietrele care cresc sunt un fenomen interesant mai ales pentru legătura acestora cu sanctuarele de tip druidic. Ştim că druizii foloseau aranjamente de tip dolmene, cromlehuri şi aliniamente pentru sanctuarele lor, însă acestea erau din piatră de calcar sau granit. Imi pare rău că acum şase ani, când am descoperit muzeul, nu am făcut poze, căci zeci de trovanţi verticali au fost dărâmaţi, mulţi sunt sparţi şi câteva piese interesante au fost furate cu totul de „binevoitori”.
Merită să vizitaţi ce a mai rămas din Muzeul din Costeşti, căci, pe zi ce trece, este ruinat de către producătorii de materiale de construcţii, care fură nisip din cariera imediat alăturată.
(articol de Sebastian Stănculescu)
